Femei in terapie

 Ce le determină pe femei să se autodevalorizeze? Care este semnificația stereotipurilor rolurilor de gen? Femeile pot fi doar dependente și pasive? Cat de multă frică trezește furia feminină? Harriet Lerner consideră că, alături de aspectele ce țin de dinamica individuală, este important să ajutăm femeile să-și vadă problemele și comportamentul și din perspectiva factorilor familiali și culturali care le împiedică diferențierea sinelui, și afectează capacitatea lor de a iubi și de a munci. Abordând miturile legate de personalitatea femeilor din perspectiva teoriei feministe și a teoriei sistemelor familiale, autoarea ilustrează modul în care practica terapeutică tradițională poate fi transformată, și le oferă terapeuților posibilitatea de a înțelege mai bine femeile pe care le întâlnesc în cabinet.

Harriet Lerner este profesor la Karl Menninger School of Psychiatry și psiholog clinician în cadrul Clinicii Menninger din Topeka. A scris numeroase lucrări despre psihologia femeilor și relațiile de familie.


În comparație cu eroii bărbați, care luptă și chiar își dau viața pentru lucrurile în care cred, femeia furioasă și agresivă ar putea într-adevăr să ne producă tuturor dezgust. Dar care sunt imaginile care ni se formează în minte? Femeia care „urăște bărbații", plină de invidie, castratoare, descărcându-și mânia și resentimentele față de bărbați? Casnica pasiv-agresivă și dușmănoasă care își domină și controlează soțul din umbră? Femeia infantilă, irațională, iute la mânie, care aruncă cu farfurii și tigăi prin bucătărie și se comportă mereu ca o nenorocită isterică? Aceste imagini familiare sunt mai mult decât stereotipuri crude și sexiste. Sunt de fapt poziții nevrotice adoptate de femei reale atunci când presiunile intrapsihice și culturale se combină pentru a inhiba exprimarea directă și adecvată a furiei și protestului legitime.
Harriet Lerner


O veche zicală din popor spune că „Un fiu rămâne un fiu până își ia o nevastă; o fiică îți rămâne fiică pentru tot restul vieții ei". Deși acest citat reflectă apropierea particulară dintre mame și fiicele lor, sugerează și mai marea dificultate întâmpinată de fiică în a-și declara independența de mama sa. Propria-mi experiență clinică m-a convins că sarcina de a-ți declara separarea și diferențierea de mamă este una relativ mai dificilă pentru fată. Fata, în special, este cea care poate resimți inconștient pașii înspre autonomie ca fiind periculoși, de vreme ce a fi separată și întreagă în afara mamei constituie o lipsă de loialitate și o trădare a relației dintre ele.
Harriet Lerner



Cuprins

Prefața autoarei
Înspre o mai veridică psihologie a femeilor
Femeile puse în context

Capitolul 1
Originile invidiei față de femei și ale devalorizării lor
Invidia față de femei
Invidia și devalorizarea: inversarea unui matriarhat timpuriu
Stereotipurile rolurilor de gen
Semnificația stereotipurilor rolurilor de gen
Referințe bibliografice

Capitolul 2
Descrierea parentală eronată a organelor genitale feminine
Discuție
Referințe bibliografice

Capitolul 3
Invidia de penis
Rolul diferențelor anatomice
Implicații cu privire la tratament
Referințe bibliografice

Capitolul 4
Interdicții interne împotriva furiei resimțite de femei
Fricile de distructivitatea omnipotentă
De la furie la durere: anxietatea de separare
Separarea-individuația de mamă: diferențele dintre sexe
Implicații cu privire la tratament
Referințe bibliografice

Capitolul 5
Aspecte adaptative și patogene ale stereotipurilor rolurilor de gen
Consecințe patogene și adaptative
Implicații cu privire la parentaj
Implicații cu privire la psihoterapie
Referințe bibliografice

Capitolul 6
Fete, doamne sau femei? Dinamica inconștientă a alegerilor de limbaj
Femeie drept cuvânt vulgar
Limbajul ca reflexie a presiunilor rolurilor de gen
Limbajul ca reflexie a presiunilor intrapsihice
Implicații cu privire la tratament
Referințe bibliografice

Capitolul 7
Personalitatea isterică
Indicatori diagnostici ai isteriei
Caracterul isteric versus caracterul feminin
Personalitatea isterică: refulare sau presiune de rol
Curente recente în diagnostic
Încotro ne îndreptăm de aici?
Nota autoarei
Referințe bibliografice

Capitolul 8
Aspecte particulare ale psihoterapiei femeilor
Psihoterapia femeilor: perspective ideologice divergente
Dihotomia masculin-feminin: implicații cu privire la practica terapeutică
Sexul terapeutului
Referințe bibliografice

Capitolul 9
Terapeutul „generos" și pacienta sa
Efecte contraterapeutice ale terapeutului „generos"
Referințe bibliografice

Capitolul 10
Efectele diadei bebeluș‑mamă care alăptează asupra familiei
Invidia și frica bărbaților
Reacțiile masculine la diada mamă-bebeluș
Conflicte de autonomie
Modificări ale echilibrului marital
Reacția soției
Referințe bibliografice
Capitolul 11
Dependența feminină
Aspectele protectoare ale dependenței feminine
Implicații cu privire la tratament
225 Referințe bibliografice

Capitolul 12
Inhibiții cu privire la carieră și la succesul profesional
Sistemul marital
Diada mamă-fiică pusă în context
Vinovăția multigenerațională
Familia mamei
Diada tată-fiică pusă în context
Familia tatălui
Referințe bibliografice

Capitolul 13
Depresia
Un istoric de caz: doamna R.
Sacrificiul de sine în familia de origine
Familia de origine a dnei R.
Travaliul cu privire la familia de origine
Impactul dependenței economice
Depresia și furia
Depresia și orientarea relațională a femeilor
Post-scriptum: „personalul este politic"
Referințe bibliografice

Capitolul 14
O critică a contribuțiilor psihanalitice feministe
Centrarea pe mamă în teoriile psihanalitice feministe
Taberele intrapsihică și sistemică
Gândirea liniară și atribuirea cauzalității
„Sinele înfometat" conceptualizat de Chernin diada mamă-fiică în context istoric
„Teoria sinelui-în-relație", un nou model al dezvoltării feminine
Un post-scriptum cu privire la polarități
Referințe bibliografice