Description
Lucrarea cercetează fenomenul urban ce s-a desfășurat în Moldova între cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și prima jumătatea de veac XIX. Acest fenomen s-a manifestat prin reorganizarea unor vechi târguri și apariția unor noi așezări semiurbane, acestea apărând în documentele vremii cu termenul târgușor. Acest proces nu s-a rezumat doar la spațiul moldovenesc, ci a fost extins și în spațiile învecinate, precum: spațiul polono-lituanian, cel maghiar sau cel de la sud de Carpați. Revenind la fenomenul petrecut în Moldova, autorul se rezumă doar la procesul de înființare a târgușoarelor. Din perspectiva spațială, evidențierea acestui proces pentru tot spațiul moldovenesc ar fi un demers destul de laborios. În lucrarea de față, se face referire doar la ținutul Iași, unul în plină transformare atât din punct de vedere teritorial, cât și urbanistic, la cumpănă secolelor XVIII-XIX.
Apariția târgușoarelor, mici așezări semiurbane care au marcat un moment important în procesul de urbanizare din Moldova, reprezintă un fenomen puțin explorat în istoriografia românească. Fie că tratează așezări care au evoluat din târguri medievale sau unele nou-create în perioada avută în vedere, această cercetare urmărește să surprindă contextul regional și local al apariției lor în ținutul Iași, să definească o terminologie adecvată pentru acestea, dar și să aducă lămuriri cu privire la modul de înfiinţare, administrarea, populaţia, viața economică și înfățișarea lor. Bazată pe analiza surselor inedite din Arhivele Naționale ale României și îmbogățită cu informații valoroase despre moșiile, proprietarii și comunitățile etnice din aceste așezări, lucrarea poate reprezenta un punct de plecare pentru cercetări viitoare, întrucât oferă o perspectivă documentată asupra unei perioade cu profunde transformări administrative, politice, economice, etnice și sociale din ținutul Iași, una din zonele Moldovei cu cea mai activă evoluție a târgușoarelor.