Emotiile distructive

Multe dintre suferinţele îndurate de-a lungul timpului de umanitate au fost generate de emoţii distructive — de acele reacţii afective care ne rănesc pe noi înşine, dar şi pe ceilalţi. Dar ce sunt aceste emoţii şi ce anume le favorizează apariţia sau le declanşează, perturbând echilibrul interior? Cum se manifestă emoţiile în viaţa cotidiană şi ce implicaţii au, mai ales pe termen lung? Oare avem potenţialul de a ne schimba? Şi în ce fel suntem influenţaţi de cultura în care trăim? Există motive de optimism, în ceea ce priveşte controlul emoţiilor distructive? Şi dacă da, atunci cum se pot metamorfoza aceste sentimente, pentru binele şi evoluţia umanităţii?
Veţi găsi răspunsuri la aceste întrebări în cartea de faţă, în paginile căreia Daniel Goleman redă discuţiile purtate, în cadrul unui seminar de cinci zile, între Dalai Lama şi un mic grup de psihologi, neurologi şi filozofi. Demersul lor a avut scopul de
a afla dacă ştiinţa şi filozofia pot colabora pentru a identifica, a controla şi a preveni emoţiile distructive — aşa cum sunt ura, mânia, gelozia, ostili­tatea, dispreţul, trufia, amăgirea şi altele asemenea.
Perspectivele diferite ale ştiinţei şi filozofiei, carac­teristice gândirii occidentale şi celei orientale, se îmbină aici, creând o simbioză între opiniile participanţilor la dialog. Iar cel mai mare privilegiu al cititorului este acela că are şansa de a pătrunde în universul unor minţi extraordinare, pentru a le vedea la lucru.

Sanctitatea Sa Tenzin Gyatso, al 14‑lea Dalai Lama, este liderul spiritual al poporului tibetan. S‑a născut la 6 iulie 1935 în Taktser, un sătuc din nord‑estul Tibetului. Provenind dintr‑o familie de ţărani, Sanctitatea Sa a fost recunoscut la vârsta de 2 ani, conform tradiţiei tibetane, ca reîncarnare a predecesorului său, al 13‑lea Dalai Lama, fiind, prin urmare, încarnarea lui Avalokiteshvara, Buddha al Compasiunii. Ceremonia sa de încoronare a avut loc la 22 februarie 1940, în Lhasa, capitala Tibetului.
Şi‑a început educaţia monahală la vârsta de 6 ani şi a obţinut doctoratul în filozofie budistă la vârsta de 23 de ani. În 1950, la un an după invadarea Tibetului de către China, a fost chemat să‑şi asume puterea politică. În 1954, a mers la Beijing, pentru negocieri de pace cu liderii chinezi. Dar, în cele din urmă, în 1959, după invazia trupelor chineze în Lhasa, a fost forţat să plece în exil. De atunci, trăieşte în Dharamsala, în nordul Indiei, acolo unde se află sediul puterii administrative tibetane. În anii care au urmat, Sanctita­tea Sa a făcut apel în mai multe rânduri la Naţiunile Unite. În 1963, a propus o constituţie democratică a Tibetului, bazată pe principiile budiste şi urmată de o serie de reforme democratice. Constituţia promulgată ulterior susţine libertatea cuvântului, credinţa, libertatea de asociere, precum şi libertatea de mişcare. Căutând soluţii la situaţia din Tibet, de‑a lungul anilor Sanctitatea Sa a avut numeroase iniţiative de pace. De aseme­nea, a întreprins nenumărate călătorii, care l‑au purtat prin 62 de ţări din întreaga lume. A avut dialoguri la cel mai înalt nivel – cu şefi de stat şi de guvern, dar şi cu oameni de ştiinţă şi lideri religioşi. În martie 2011, Sanctitatea Sa a anunţat că se retrage din funcţia politică în favoarea unui reprezentant ales democratic, rămânând însă liderul spiritual al tibetanilor.

De‑a lungul timpului, i‑au fost decernate multe premii prestigioase, iar în 1989 a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Sanctitatea Sa Dalai Lama a scris peste 70 de cărţi. Printre cele mai recente se numără: My Spiritual Journey (2010), Toward a True Kinship of Faiths (2010), The Middle Way – Faith Grounded in Reason (2009), The Art of Happiness in a Troubled World (2009), Emotional Awareness (2009) şi Becoming Enlightened (2009).
La Curtea Veche Publishing, au apărut: Calea budismului tibetan (Dalai Lama, 2013), Despre fericire, viaţă şi multe altele. Conversaţii cu Rajiv Mehrotra (Dalai Lama şi Rajiv Mehrotra, 2010), Emoţii vindecătoare. Dialo­guri cu Dalai Lama despre raţiune, emoţii şi sănătate (Daniel Goleman, 2008) şi CuMinte la Dalai Lama (Irina Szász, 2008).

DANIEL GOLEMAN e un psiholog renumit pe plan internaţional. S‑a născut în Stockton, California, pe 7 martie 1946, într‑o familie de profesori de ştiinţe umaniste.
A urmat cursurile Universităţii Berkeley din California şi a absolvit Colegiul Amherst. A studiat şi la Harvard, în cadrul unui program de psihologie clinică, şi a analizat mintea umană dintr‑o perspectivă interdisciplinară. Prin intermediul unei burse doctorale, a făcut cercetări în India privind sistemele antice de psihologie şi practicile de meditaţie în religiile asiatice, apoi a revenit la Harvard pentru a‑şi finaliza doctoratul. Ulterior, a obţinut o bursă postdoctorală datorită căreia s‑a reîntors în Asia pentru a‑şi continua cercetările de psihologie antică. După încheierea studiilor, a predat la Harvard, apoi a scris pentru revista Psychology Today, după care a lucrat mulţi ani ca jurnalist pentru The New York Times, scriind articole despre creier şi ştiinţele comportamentale. De asemenea, a colaborat cu multe alte publicaţii prestigioase. Este cofondator al Consorţiului pentru Cercetări privind Inteligenţa Emoţională în Organizaţii, a cărei menire este aceea de a cataliza cercetările referitoare la rolul inteligenţei emoţionale în creşterea eficienţei la locul de muncă. De multă vreme, susţine discursuri în faţa grupurilor de profesionişti, oameni de afaceri şi studenţi, fiind frecvent invitat pentru a vorbi şi în cadrul unor conferinţe. În urma experienţelor acumulate, a scris o serie de cărţi.

A fost nominalizat de două ori la Premiul Pulitzer.

Cea mai vândută carte a sa, Inteligenţa emoţională (Curtea Veche Publishing, ed. a III‑a, 2008), a fost publicată în 40 de limbi şi s‑a tipărit în peste 5 000 000 de exemplare.
La Curtea Veche Publishing, au mai apărut şi alte cărţi ale lui Goleman, printre care: Inteligenţa ecologică (2009), Inteligenţa socială (2007) şi Inteligenţa emoţională în leadership (în colaborare cu Richard Boyatzis şi Annie McKee, 2007).