Poveste de primavara.

  Desisul de Muri este lumea mea ideala. Soarecii traiesc cat se poate de natural, iar eu cred ca asa ar trebui sa fie viata. Tot ce creste in jur e placut si folositor, iar aceste fapturi fac parte dintr-o comunitate plina de iubire si grija. Dar soarecii nu sunt numai seriosi si demni de cinste. Stiu sa se si DISTREZE! Viata e un lung sir de picnicuri si reuniuni, petreceri si excursii.

M-am documentat in permanenta, am umplut caiete si dosare cu toate amanuntele posibile din viata unui soarece. A trebuit sa elimin, atat cat s-a putut, conceptele omenesti. Am inventat, de exemplu, un sistem de masurare bazat pe cozi si labute si nu pe picioare si toli. Greutatea se masoara in ghinde si boabe de grau, iar timpul se masoara cu cadrane solare, lumanari gradate sau clepsidre cu apa.

M-am distrat de minune facand cartile, dar si munca a fost pe masura. Si asta pentru ca mie imi place sa fac totul exact asa cum trebuie. Fiecare floare trebuie sa aiba numarul corect de petale si sa creasca acolo unde creste ea si in perioada in care creste. Tot ceea ce fac sau fabrica soriceii trebuie sa fie posibil in lumea lor, in locul in care traiesc ei. La urma urmei, Desisul de Muri e adevarat si eu sunt aici doar pentru a-l scoate la iveala. (Jill Barklem)