Viata ca o prada

Aventura constiintei mele a inceput intr-o zi de iarna cand o anumita intamplare m-a facut sa inteleg deodata ca exist. Era multa lume in casa, fiinte mari, asezate in cerc pe scaune mici si care se uitau la mine cu priviri de recunoastere, dar parca imispuneau cu ostilitate, te vedem, esti de-al nostru, dar ce faci? Atunci am auzit o voce: \"Lasati-l in pace! Na, ma, si pe-asta!\" Si cel ce rostise aceste cuvinte a luat de undeva de pe soba o paine mare si rotunda si mi-a intins-o. Atunci mi-am dat seamaca tineam strans ceva in brate, tot o paine, si ca asta era cauza privirilor rele indreptate asupra mea. Pusesem mana pe painea de pe masa care era a tuturor si nu mai vroiam sa dau la nimeni din ea. Iar acel om, de care ascultau toti, in loc sa mi-o ia cu forta, cum furiosi se pare ca vroiau ceilalti, facandu-ma sa scot racnete, imi mai daduse una: \"la-o, ma, si pe-asta!\" Parca m-am trezit dintr-un somn. M-am uitat la toti linistit si am pus cuminte painea din brate pe masa. Nimeni nu mai m-a luat dupa aceea in seama, au inceput sa rupa din ea si sa manance.

Имя	Контакты	Наличие