Biblioteca stranie

 Nu doar cititorul profesionist, ci orice fel de cititor, în general, este fascinat, uneori sau adeseori, nu numai de cărţile clasice, respectabile, faimoase, ci şi de opurile neobişnuite, ciudate, atipice, exotice — şi lista de calificative ar putea continua. Eu numesc aceste cărţi pur şi simplu stranii. Dacă din cărţile clasic-faimoase cititorul reţine principii de viaţă, stări psihologice şi morale (şi multe altele, y compris plăcerea lecturii, de ce nu?, fiindcă altfel ar pieri lumea, ca să zic aşa), cărţile stranii au atuul că năucesc, şochează, dar nu oricum, ci printr-o formă de înminunare. Şi pot stârni savoarea lecturii, atâta doar că o fac uimind în chip extrem, după ce şochează (sau, poate, în timp ce şochează). Şocul nu este neapărat unul de limbaj (licenţios ori violent sau experimental), ci de subiect şi de situaţie, de construcţie epică.

Astfel de cărţi sunt binevenite întrucât urnesc cititorul din tabieturi, îi distrug obişnuinţele şi îl fac să rediscute şi să testeze din nou tocmai actul lecturii şi structura unui roman. Şamanii mexicani au un sfat aplicabil şi în lectură: ei spun că moartea nu poate ieşi în calea unui om decât dacă acesta parcurge în fiecare zi unul şi acelaşi drum, în chip monoton, fără să se abată din calea sa. Doar omul care în fiecare zi va parcurge altfel drumul său (altfel, de fiecare dată), doar acela va putea evita moartea o vreme şi o va putea păcăli, întrucât moartea nu îl va putea surprinde pe acelaşi drum obişnuit. Cam aşa e şi cu lectura şi cărţile!

O bibliotecă stranie, însă, nu mizează doar pe bizareria subiectelor, ci şi pe competenţa şi performanţa stilului: fără măcar o minimă valoare estetică, un roman straniu nu e valid; sau cel puţin aceasta este cerinţa mea explicită de la romanele pe care le voi portretiza şi analiza în cartea de faţă. ele nu se cuvin a fi doar bizare, ci şi bine (sau excelent) scrise.

Ruxandra Cesereanu s-a născut la Cluj-Napoca, pe 17 august 1963. Este poetă, prozatoare, eseistă. A urmat cursurile Facultăţii de Litere din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1985. În timpul facultăţii, a fost redactor şi s-a format la revista Echinox. Din 1991, este redactor la revista de cultură Steaua. Actualmente este confe­renţiar la catedra de Literatură Comparată a Facultăţii de Litere clujene. Face parte din staff-ul Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului (Cluj-Napoca), în cadrul căruia susţine ateliere de scriere creatoare în poezie şi proză.

Cărţi publicate:

Poezie
Zona vie (1993); Grădina deliciilor (1993); Cădere deasupra oraşului (1994) — Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj; Oceanul schizoi­dian (1998, 2006); Femeia-cruciat (antologie, 1999); Veneţia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane (2002); Kore-Persefona (2004) — Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj; Coma (2008) — Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj.

Proză
Călătorie prin oglinzi (1989); Purgatoriile (1997); Tricephalos (2002); Nebulon (2005) — Premiul Clubului Lions; Naşterea dorinţelor lichide (2007); Angelus (2010).

Cărţi traduse în limba engleză (cele de poezie au apărut în SUA):
Schizoid Ocean (poems, 1997); Lunacies (poems, 2004); Panopticon. Political Torture in the 20th Century (essay, 2006); Crusader-Woman (poems, 2008); Forgiven Submarine (poem, 2009).

Carte de proză tradusă în limba maghiară, apărută în Ungaria:

Utóférfiak, Fordította Selyem Zsuzsa, Pécs, Jelenkor Kiadó, 2009.

Prezentă în următoarele antologii de poezie românească, tradusă în străinătate:

Transylvanian Voices. An anthology of contemporary poets of Cluj-Napoca (1997); Gefährliche Serpentinen. Rumänische Lyrik der Gegenwart (1998); Romanian Poets of the 80s and 90s (1999); Strong. 28 de poete din România — 28 Poetek Rumunskich (1999); Poètes roumains contemporains (2000); Bacco (2002); Born in Utopia. An Anthology of Modern and Contemporary Poetry (2006); Contemporary International Poetry (2008); New European Poets (2008).